Iti spun, in preajma Sarbatorilor, povestea adevarata a unei Cenusarese transformate in Printesa. Ca sa traiasca aceasta intamplare magica, a strabatut mii de kilometri. Din baza de ecarisaj din Bucuresti, unde isi astepta moartea, intr-un oras saxon

“Dora este un caine de vis, cainele ideal” - imi scrie, din Jever, capitala districtului Friesland, Kristine. “Este atat de minunata si de iubitoare! Uneori, cand suntem complet fermecati de ea, o numim cu dragoste Dori. Sau, cum le place copiilor nostri - Moritz si Monty -, Schmobo. Cand am vazut-o prima data, era foarte speriata, timida... Eram inarmati cu bunatati, asa ca am reusit sa o facem sa vada si partea noastra buna. De la bun inceput m-a ales pe mine sa-i fiu stapan - nu se dezlipea de mine si nu manca pana cand nu veneam acasa”.

Amintiri “din tara”: groaza de “omul negru”

“De sotul meu i-a fost frica vreo trei sferturi de an, iar el era foarte dezamagit! Azi credem ca avea legatura cu faptul ca Sven este brunet. Dora si-a depasit complet rezervele si se bucura enorm cand ne  intoarcem acasa, dar se teme si acum de persoanele inalte, imbracate in culori inchise si cu voce groasa”.

Autor: Gabriela Boceanu
Foto: arhiva personala

Afla mai multe in revista…